„Comisia de experți din cadrul Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) care a analizat teza de doctorat a domnului Gabriel Oprea a dat verdict de plagiat iar marți comisia juridică a avizat, prin vot, acest verdict. Pe 1 august se va discuta în cadrul consiliului general al CNATDCU acest vot de astăzi, membrii Consiliului general pronunțându-se asupra recomandării de retragere a titlui de doctor”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Ministerului Educației, Mirabela Amarandei.
Lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, „Procedura plângerii prealabile”, a fost susținută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București, coordonator fiind profesorul universitar Ion Neagu.
Reacția lui Oprea
Senatorul Gabriel Oprea afirmă că nu comentează decizia comisiei de experția a CNATDCU potrivit căreia ar fi plagiat, subliniind că deocamdată singura informație ”validă și oficială” este hotărârea din 2015 a Consiliului Național de Etică care nu l-a găsit vinovat.
”Aflu din presă că o comisie din CNATDCU ar fi stabilit că lucrarea de doctorat pe care am susținut-o în 2000 ar fi plagiat. Nu am mai multe informații decât cele date ‘pe surse’ de anumiți jurnaliști. Prin urmare, nu am ce comentarii să fac în cazul acestui zvon. Deocamdată, singura informație validă și oficială este hotărârea din 2015 a Consiliului Național de Etică, în care scrie negru pe alb că ‘suspiciunile de plagiat nu se confirmă”’, a scris Gabriel Oprea pe Facebook marți.
Anul trecut, șeful Comisiei de Etică de la Universitatea București, Marian Popescu, a acuzat că lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea este un plagiat și a trimis Consiliului Național de Etică „dovada în acest sens, după ce CNE l-a „iertat” pe fostul vicepremier.
În scrisoarea deschisă adresată CNE, profesorul Marian Popescu preciza că a studiat pe cont propriu, teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, iar verdictul este unul fără echivoc: „Punctul meu de vedere este clar: este vorba de un plagiat clasic, dar și de alte forme de malpraxis academic privind acuratețea, veridicitatea, corectitudinea citării și atribuirii surselor”.
Șeful Comisiei de Etică de la Universitate a prezentat, în scrisoarea deschisă, publicată pe blogul personal dovezile care l-au dus la concluzia că părți ample din lucrare sunt copiate.
„Dacă ați constatat că „În cadrul tezei au fost referite prin 251 note de subsol lucrări semnificative din domeniul dreptului, al dreptului penal și procesual penal menționate la bibligrafie (sic!).” și că „în procesul de documentare au fost selectate și citate din lucrările folosite, idei și informații semnificative asupra problematicii analizate”, cum explicați prezența în teza de doctorat a 5 pagini identice (79-85) cu paginile 45-49 din lucrarea lui Constantin Țurai, Plângerea prealabilă, Curentul, București, 1938, autor care NU APARE LA BIBLIOGRAFIE? E vorba de 119 rânduri din care 100 reprezintă un bloc de text mare, reprodus identic în teză și în succesiunea paginilor ca la Țurai. Poate experții dumneavoastră nu l-au văzut. Dumneavoastră ați văzut: „citarea corespunzătoare a surselor bibliografice. Cum explicați copierea unui enorm bloc de text în teză, de 322 rânduri, între pag. 225 și 239, din opera lui Țurai, între pag. 45 și 58. 14 pagini! Dar poate experții dumneavoastră nu l-au văzut. Dumneavoastră ați văzut că „autorul (Gabriel Oprea-.n.n.) a respectat reglementările legale și normele deontologice care guvernează domeniul studiilor doctorale în materia științelor juridice”, arată Marian Popescu.
VEZI AICI PAGINILE DIN LUCRAREA LUI CONSTANTIN ȚURAI
COMPARĂ AICI CU LUCRAREA LUI GABRIEL OPREA
Comisia s-a autosesizat, Consiliul „l-a iertat” pe Oprea
Hotnews a relatat anterior că lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, „Procedura plângerii prealabile”, coordonată de profesorul universitar doctor Ion Neagu, conține pasaje copiate din alte cărți și, potrivit sursei citate, nu are introducere și concluzii proprii. Într-un alt articol dedicat acestui subiect. Hotnews scria că Oprea a copiat pagini întregi din „Plângerea Prealabilă. Teoria generala a plângerii prealabile. Aplicațiunea la legislațiunea română” a lui Constantin Turai, publicată in 1938.
În luna iulie, Comisia pe care Marian Popescu o conduce a decis să se autosesizeze și să examineze teza cu titlul „Procedura plângerii prealabile”, susținută de Oprea în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București, după ce în presă au apărut informații privind un posibil plagiat.
„Legea ne-a obligat, cum se întâmplă în cazul demnitarilor, să transmitem autosesizarea la Consiliul Național de Etică. Consiliul Național de Etică a dat verdictul atât de rapid, încât nici măcar nu am apucat să le transmitem ce începuserăm noi să analizăm”. Potrivit lui Marian Popescu, la Consiliul Național de Etică au ajuns atât autosesizarea Comisiei, cât și o sesizare, făcută de o altă persoană, dar având același obiect. Iar Consiliului Etică, aflat în subordinea Ministerului Educației, a dat, în timp, record verdictul: „nu se confirmă”. „Bibliografia consultată a fost bine valorificată de autor în cuprinsul tezei de doctorat, iar în procesul de documentare au fost selectate și citate din lucrările folosite, idei și informații semnificative asupra problematicii analizate; (…) indicarea prin notele de subsol a lucrărilor consultate și a autorilor acestora se înscrie în cerințele care trebuie respectate în procesul de elaborare a unei lucrări știintifice, cerințe impuse de dispozițiile legale în vigoare la data elaborării tezei”, se arăta în verdictul Consiliului.
În acel moment, în lipsa unui temei legal care să îi permită să dea un verdict pe lucrarea unui demnitar, Comisia a renunțat oficial să mai dezbată subiectul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, spune Marian Popescu. Acesta a continuat însă să examineze, pe cont propriu, lucrarea de doctorat a vicepremierului, ajungând la concluzia că este vorba de un plagiat.